Laboratorul de Arheologie Dinu Theodorescu

Cui îi datorăm numele

Dinu Theodorescu

Laboratorul nostru poartă numele unuia din cei mai importanți specialiști în arhitectură antică dați de școala românească. Indiferentă la realizările sale, istoriografia română din perioada comunistă i-a ascuns numele după emigrarea sa în Franța în 1969, unde avea să construiască o carieră strălucită. Prin adoptarea numelui său, echipa ce formează Laboratorul dorește să mențină vie și să onoreze amintirea acestui model de savant riguros, erudit și de un extraordinar rafinament intelectual, care a dat dovadă de-a lungul vieții de o generozitate greu de închipuit, cucerindu-și interlocutorii cu un umor fin, care însă putea deveni tăios într-o clipită.

Dinu Theodorescu s-a născut în 1929 la Cluj și apoi s-a mutat cu familia în București (1940), unde a studiat la Liceul Mihai Viteazul și a urmat cursurile Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”. După absolvire (1954) a lucrat la Direcția Monumentelor Istorice și din 1959 la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”.

Citește mai mult

Cu toate că a lucrat pe majoritatea siturilor pe care Institutul desfășura cercetări, Dinu Theodorescu și-a concentrat activitatea pe situl său de suflet — Histria. Acolo, el a început o cercetare sistematică a fragmentelor arhitecturale de epocă greacă descoperite de arheologi, ducând analiza lor la un nivel fără precedent în școala românească; în cursul acestor cercetări, Dinu Theodorescu a abordat probleme importante, precum pătrunderea ordinului doric în spațiul vest-pontic și evoluția sa. Tot la Histria a început să se intereseze de problemele ridicate de ordinul ionic și rolul jucat în evoluția arhitecturii histriene, dar și legăturile acesteia cu estul lumii grecești.

O altă contribuție majoră a arhitectului este legată de situl Callatis, Mangalia de astăzi, unde a studiat sistematic și a republicat detaliat un monument de epocă antică târzie (1963), pe care l-a reinterpretat ca basilică paleocreștină de tip sirian.

Dinu Theodorescu s-a remarcat nu numai prin rigurozitate, capacitate de muncă și rafinament intelectual, ci și prin metoda de lucru adoptată — compararea raporturilor interne ale fragmentelor arhitecturale —, ceea ce i-a permis să atingă un nivel de vârf în analiză și să descopere detalii de mare finețe în realizarea pieselor studiate.

După doctoratul din România (1968), Dinu Theodorescu și-a luat doctoratul și în Franța (1973), sub conducerea marelui savant Roland Martin, la una din marile școli franceze — École Pratique des Hautes Études —, unde a și ținut cursuri (1970–1977). Și-a continuat cariera fulminantă, devenind membru al Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS) și director emerit al Institut de Recherche sur l’Architecture Antique (IRAA — USR 3155), între 1977–2010.

Din aceste poziții, Dinu Theodorescu a putut să se implice în marile proiecte de cercetare ale școlii franceze, la Grumento și Metaponte (unde a colaborat cu un alt mare nume al arheologiei românești — Dinu Adamesteanu), la Selinunte, Siracusa, Lipari, Punta Tresino, Assisi (unde a lucrat cu marele specialist în arhitectură romană Pierre Gros), la Roma pe Palatin, dar și la Elefterna și Itanos în Creta și Aphrodisias din Caria (Turcia actuală), care a devenit un alt sit de suflet al marelui cercetător.

Însă nicăieri nu și-a lăsat o amprentă mai puternică decât la Poseidonia-Paestum (Campania, Italia) unde, timp de trei decenii, Dinu Theodorescu a colaborat cu echipa marelui savant italian Emanuele Greco, de care l-a legat o mare prietenie. Pe acest sit extraordinar, adevărat manual de arhitectură antică în aer liber, Dinu Theodorescu a contribuit decisiv la planul de realizare a unui atlas al cetății. Eforturile sale s-au materializat în nu mai puțin de patru volume monografice din seria „Poseidonia – Paestum”, dedicate unor monumente fundamentale pentru viața publică a orașului antic, precum curia, agora sau forum-ul.

Lista publicațiilor

Monografii şi sinteze

Arhitectura arhaică la Histria şi legăturile ei cu bazinul egeean (teză de doctorat). București, 1968.
Arhitectura în România: perioada anilor 1944–1969 (în colaborare cu G. Ionescu). București, 1969.
Le Chapiteau ionique grec : essai monographique (teză de doctorat 1974, coord. Roland Martin, 1973). Geneva, 1980.
Chapiteaux ioniques de la Sicile méridionale. Napoli, 1974.
Poseidonia – Paestum I. La «Curia» (în colaborare cu E. Greco). Roma, 1980.
Poseidonia – Paestum II. L’agora (în colaborare cu E. Greco). Roma, 1983.
Poseidonia – Paestum III. Forum nord (în colaborare cu E. Greco). Roma, 1987.
Recherches préliminaires sur la frons scaenae du théâtre (în colaborare cu Nathalie de Chaisemartin). Aphrodisias Papers 2: The Theatre, a Sculptor’s Workshop, Philosophers, and Coin-Types. Ann Arbor, 1991.
Guide archéologique et historique des fouilles et du musée de Poseidonia (în colaborare cu E. Greco). Taranto, 1996.
Poseidonia – Paestum IV. Forum ouest-sud-est (în colaborare cu E. Greco). Roma, 1999.

Studii şi articole

Campania de săpături arheologice din 1951. Raport preliminar. SCIV 3, 1952, 231–280.
L’Edifice romano-byzantin de Callatis. Dacia N.S., 7, 1963, 257–300.
O acroteră arhaică la Histria. SCIV 15(3), 1964, 369–382.
Un fragment architectural ceramic, cu ove, la Histria. SCIV 16(1), 1965, 163–168.
Date noi în legătură cu pătrunderea stilului doric la Histria. SCIV 16(3), 1965, 481–500.
Trois étapes dans l’évolution du chapiteau dorique à Histria. Dacia N.S., 9, 1965, 147–162.
Remarques sur la composition et la chronologie du kymation ionique suscitées par quelques exemplaires découverts à Histria. Dacia N.S., 11, 1967, 95–120.
Un chapiteau ionique de l’époque archaïque tardive et quelques problèmes concernant le style à Histria. Dacia N.S., 12, 1968, 261–304.
Notes histriennes. RA 1970 (1), 29–48.
Chapiteaux ioniques de la Sicile méridionale. Cahiers du Centre Jean Bérard 1, 1974, 1–52.
Remarques préliminaires sur la topographie urbaine de Sélinonte. Kokalos 21, 1975, 108–120.
Ricerche topografiche nell’area di Selinunte (în colaborare cu Juliette de la Genière). Rendiconti Lincei 34, 1979, 385–395.
Contributions à l’histoire urbanistique de Sélinonte (în colaborare cu Juliette de la Genière). Kokalos 26–27, 1980, 973–996.
Nouvelles techniques de relevé, de restitution et d’étude statistique : les sites de Paestum et de Sélinonte ; le développement historique des chapiteaux ioniques. Le Courrier du CNRS (Suppl. au no. 51), 1983, 30–35.
Il Foro di Paestum (în colaborare cu E. Greco). AION 6, 1983.
Continuité et discontinuité dans l’utilisation d’un espace public : l’exemple de Poseidonia-Paestum (în colaborare cu E. Greco). În: Architecture et société : de l’archaïsme grec à la fin de la République romaine. Actes du colloque international, Rome, 2–4 décembre 1980. Paris, 1983, 93–104.
La Terrasse de Punta Tresino Agropoli : campagnes de fouille 1978, 1979 et 1980 (în colaborare cu X. Lafon). MEFRA 97, 1985, 47–134.
Le Mur nord du Forum d’Assise : ornementation pariétale et spécialisation des espaces (în colaborare cu P. Gros). MEFRA 97, 1985, 879–898.
Le Temple d’Aphrodite, prolégomènes à une étude de restitution. În: J. de la Genière & K. Erim (eds.), Aphrodisias de Carie. Colloque de l’Université de Lille III, 13 novembre 1985. Paris, 1987, 87–99.
Recensione a H. Riemann, Recensioni a Poseidonia-Paestum I, Roma 1980, e a Poseidonia-Paestum II, Roma 1983 (în colaborare cu E. Greco). AION 9, 1987, 217–220.
L’Autel du Forum d’Assise (în colaborare cu P. Gros). MEFRA 99, 1987, 693–710.
Poseidonia-Paestum : un exemple d’intégration urbaine à l’époque medio-républicaine (în colaborare cu E. Greco). În: Akten des 13. Internationalen Kongresses für klassische Archäologie. Berlin, 1988. Mainz, 1990.
La Restitution de l’Aphrodision : certitudes et perplexités. În: C. Roueché & K. T. Erim (eds.), Aphrodisias Papers: Recent Work on Architecture and Sculpture. Journal of Roman Archaeology Suppl. Series 1. Ann Arbor, MI, 1990, 49–65.
La frons scaenae du théâtre d’Aphrodisias : aperçu sur les recherches en cours (în colaborare cu Nathalie de Chaisemartin). RA 1992, 181–187.
De Ionica Symmetria à Aphrodisias de Carie, quelques réflexions. În: Le Projet de Vitruve. Objet, destinataires et réception du De architectura (Collection de l’École française de Rome, 192). Roma : École française de Rome, 1994, 105–122.
La Città e il territorio nel IV sec. a. C. (în colaborare cu E. Greco). În: M. Cipriani & F. Longo, I greci in Occidente: Poseidonia e i Lucani (catalogo della mostra, Paestum, 1996). Napoli : Electa, 1996, 184–200.
Topografia e urbanistica dalla fondazione alla conquista lucana (în colaborare cu E. Greco). În: M. Cipriani & F. Longo, I greci in Occidente: Poseidonia e i Lucani (catalogo della mostra, Paestum, 1996). Napoli : Electa, 1996, 21–36.
La frons scaenae du théâtre : innovations et particularités à l’époque de Zoïlos. În: C. Roueché & R. Smith (eds.), Aphrodisias Papers 3. Journal of Roman Archaeology Suppl. Series 20. Ann Arbor, MI, 1996, 127–148.
Chronique. Activités de l’École française de Rome. Section Antiquité. Les activités archéologiques en 1998. Paestum : campagne de fouilles 1998. Secteur de la Porta Marina (în colaborare cu E. Greco şi Agnès Rouveret). MEFRA 111, 1999, 493–503.
L’agorà : premessa (în colaborare cu E. Greco). În: E. Greco & F. Longo, Paestum: scavi, studi, ricerche. Bilancio di un decennio (1988–1998). Paestum : Pandemos, 2000, 85–90.
Roland Martin, mon maître. În: E. Greco, Architettura urbanistica societa nel mondo antico. Giornata di studi in ricordo di Roland Martin, Paestum, 21 febbraio 1998. Paestum : Pandemos, 2001.
À la recherche du « temple des métopes archaïques » du Sele (în colaborare cu Juliette de la Genière). În: O. de Cazanove & J. Scheid (eds.), Sanctuaires et sources de l’Antiquité : les sources documentaires et leurs limites dans la description des lieux de culte. Actes de la table ronde, Collège de France, 30 novembre 2001. Napoli : Centre Jean Bérard, 2003, 97–102.
Le Bâtiment de scène du théâtre d’Aphrodisias : restitution et étude fonctionnelle de la structure scénique (în colaborare cu Nathalie de Chaisemartin). Pallas 71, 2006, 57–70.
Le Chapiteau ionique archaïque de Marseille (în colaborare cu H. Tréziny). În: A. Hermary & H. Tréziny, Les Cultes des cités phocéennes. Actes du colloque international, Aix-en-Provence/Marseille, 4–5 juin 1999. Études massaliètes 6, 2008, 135–146.

Echipa de cercetare

Membri LADT

Alexandra Lițu

Membru fondator

Membru al proiectelor de cercetare arheologică Sector Acropolă Centru-Sud (Histria) și Microzona Arheologică Beidaud. Domenii de interes: Homer, Grecia arhaică și clasică, religie greacă, epigrafie greacă, Digital Humanities.

Alexandra-Clara Țârlea

Membru fondator

Alexandra Țârlea este membră a Laboratorului, precum și membră a echipelor ce efectuează cercetări pe Sectorul Acropolă Centru-Sud (UB) de la Histria și în Microzona Arheologică Beidaud. Principalele sale interese în cadrul celor două proiecte: small finds (în special obiectele din metal), sticlă antică, arheometrie, household archaeology.

Iulia Iliescu

Membru LADT

Este membru al echipei de cercetare a Universității din București care desfășoară investigații arheologice pe Sectorul „Acropolă Centru-Sud” de la Histria, respectiv în Microregiunea Arheologică Beidaud. Este responsabilă cu inventarierea și conservarea primară a materialelor arheologice descoperite în cadrul cercetărilor, precum și cu gestionarea, prelucrarea și cercetarea artefactelor ceramice de epocă romană. Principalele sale interese vizează arheologia clasică, economia antică și producția ceramică în vestul Mării Negre.

Valentin-Victor Bottez

Director

Valentin Bottez este fondatorul și directorul Laboratorului precum și responsabilul științific al Sectorului Acropolă Centru-Sud (UB) de la Histria și al Microzonei Arheologice Beidaud. Principalele sale interese sunt urbanismul antic și evoluția lui de-a lungul epocilor istorice și strategiile de ocupare a teritoriului în perioada antică în teritoriile orașelor antice. O altă direcție de cercetare abordată de Valentin Bottez este studiul religiilor greco-romane, în special a cultului imperial roman, dar și a cultului zeilor „orientali” din Imperiul Roman (cu precădere Mithra).

Membri

Adrian Șerbănescu

Membru

Este parte a echipei de cercetare a Microzonei Arheologice Beidaud, unde a început colaborarea în timpul proiectului său de doctorat și unde activează din 2022. Este responsabil pentru designul și implementarea strategiilor de investigații non-invazive. Principalul interes al său este geofizica aplicată în arheologie și utilizarea acesteia în arheologia peisajului, în special în studiul peisajelor antice și preistorice, cu accent pe perioada preromană și romană.

Alina Stoian

Membru

Activitatea ei se concentrează pe medierea dintre cercetarea arheologică și publicul larg, prin proiecte de comunicare digitală și inițiative culturale de tip experiențial. Coordonează strategia de promovare și dezvoltare a proiectului „Muzeul de Arheologie Experimentală București”. Printre alte preocupări se numără antreprenoriatul cultural, construirea comunităților digitale în jurul patrimoniului și dezvoltarea de formate inovative pentru arheologia experiențială și mediere muzeală.

Elodie Caserta

Membru

Specializată în metoda arheotanatologiei, Elodie Caserta are ca domenii de interes practicile mortuare și aportul lor la cunoașterea societăților din Epoca Fierului și perioada romană. Cu o experiență de teren ce include săpături în Franța, Spania, Italia, Tunisia și România, dna Caserta este director de săpătură în Sectorul Spațiul Funerar al Așezării Rurale Romane din cadrul Microzonei Arheologice Beidaud.

Gaëlle Granier

Membru

Inga Głuszek

Membru

Specializată în arheologie clasică, Inga Głuszek își concentrează cercetarea pe problema dezvoltării așezărilor grecești de-a lungul litoralului nordic al Mării Negre. Activitatea sa vizează studiul ceramicii grecești de lux și de servit, cu un accent special pe mecanismele de import, circulație și distribuție a veselei ceramice în contextele colonial grecești. Domnia sa acordă o atenție deosebită producției locale de veselă de servit în coloniile grecești din nord-vestul Mării Negre, în special organizării producției, proceselor tehnologice și aprovizionării cu materie primă. O altă direcție de cercetare este analiza reprezentărilor iconografice pe ceramica pictată grecească. Nu în cele din urmă, Inga Głuszek se preocupă și de istoriografia colectării de artă antică în Polonia, contribuind la discursul despre receptarea și studiul Antichității în Europa Centrală și de Est. Proiecte în desfășurare: 1. Analiza ceramicii cu firnis negru de epocă clasică și elenistică, provenind din coloniile grecești din nord-vestul Mării (Nikonion, Histria) 2. Producția ceramicii de masă în coloniile grecești din Marea Neagră: tehnologii și lanțuri de producție

Irina Achim

Membru

Specializată în arheologie tardo-antică și creștină, Irina Achim este responsabilul științific al Sectorului Basilica cu criptă (IAVP) de la Histria și a coordonat Sectorul Biserica intra muros de la Capidava (2008–2015). Principalele sale interese de cercetare sunt arhitectura monumentelor paleocreștine din zona nord-balcanică și amenajările interioare ale acestora în vederea desfășurării liturghiei. O altă direcție de cercetare abordată de Irina Achim este studiul urbanismului centrelor grecești din Scythia și arheologia funerară a perioadei tardo-antice din provinciile de la Dunărea de Jos. De asemenea, cercetările sale vizează istoria arheologiei în România și în Balcani în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului XX.

Radu-Octavian Stănescu

Membru

Activitățile sale științifice vizează distribuția spațială a așezărilor antice din Nordul Dobrogei, înregistrarea prin aerofotogrammetrie și GIS, precum și studiile de ceramologie. Printre alte preocupări se numără analiza inventarelor funerare, economia antică provincială și inter-provincială.

Colaboratori

Aurel Vîlcu

Colaborator

Activitatea științifică o desfășoară îndeosebi în direcția cercetării izvoarelor numismatice și a contribuției pe care o aduc acestea la cunoașterea istoriei în spațiul danubiano-pontic de la apariția monedei și până în epoca medievală. Este responsabil cu analiza descoperirilor numismatice de pe Sectorul Acropolă Centru-Sud de la Histria.

Valentin Radu

Colaborator

Arheoihtiologie și malacologie, strategii alimentare ale comunităților preistorice bazate pe resursele de apă, paleoeconomia comunităților umane, precum și reconstrucția paleomediului bazată pe studiile paleoecologice și zoogeografice pentru diferite perioade istorice. Este responsabil cu analiza a peste 500 de mii de resturi faunistice, aparținând cronologic de la Paleolitic până la Evul Mediu (situri arheologice din România, Armenia, Franța, Rusia, Georgia și Iran) Redactor șef adjunct revista Studii de Preistorie, arheolog specialist, atestat 106-S/10.01.2010, expert în bunuri de importanță științifică / paleofauna, atestat R1/652 din 30.09.2008, expert evaluator (platforma BrainMap) În cadrul cercetărilor de pe Sectorul Acropolă Centru-Sud de la Histria, dr. Radu se ocupă cu analiza descoperirilor arheozoologice.

Parteneriate

Parteneri instituționali

Universitatea din București

Muzeul Național de Istorie a României

Institutul de Arheologie Vasile Pârvan

Ministerul Culturii

Consiliul Județean Constanța

Universitatea Aix-Marseille

Universitatea din Texas

Universitatea din Toruń

IFIN-HH

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea

Cronologie

Evenimente marcante

2013

Formarea nucleului inițial al echipei și începerea proiectului de cercetare pe Sectorul Acropolă Centru-Sud de pe Șantierul Arheologic Histria (jud. Constanța).

2016

Inaugurarea Laboratorului de Arheologie Dinu Theodorescu în cadrul FIUB.

2020

Începutul coordonării primului șantier arheologic propriu, în MAB, în colaborare cu ICEM Tulcea.

2021

Începutul colaborării cu Aix-Marseille University la MAB.

2022

Primul curs în colaborare cu University of Texas.

2024

Primul atelier de arheotanatologie în colaborare cu Aix-Marseille University; începutul colaborării cu IFIN-HH.