Laboratorul de Arheologie Dinu Theodorescu

Cu toate că a lucrat pe majoritatea siturilor pe care Institutul desfășura cercetări, Dinu Theodorescu și-a concentrat activitatea pe situl său de suflet — Histria. Acolo, el a început o cercetare sistematică a fragmentelor arhitecturale de epocă greacă descoperite de arheologi, ducând analiza lor la un nivel fără precedent în școala românească; în cursul acestor cercetări, Dinu Theodorescu a abordat probleme importante, precum pătrunderea ordinului doric în spațiul vest-pontic și evoluția sa. Tot la Histria a început să se intereseze de problemele ridicate de ordinul ionic și rolul jucat în evoluția arhitecturii histriene, dar și legăturile acesteia cu estul lumii grecești.

O altă contribuție majoră a arhitectului este legată de situl Callatis, Mangalia de astăzi, unde a studiat sistematic și a republicat detaliat un monument de epocă antică târzie (1963), pe care l-a reinterpretat ca basilică paleocreștină de tip sirian.

Dinu Theodorescu s-a remarcat nu numai prin rigurozitate, capacitate de muncă și rafinament intelectual, ci și prin metoda de lucru adoptată — compararea raporturilor interne ale fragmentelor arhitecturale —, ceea ce i-a permis să atingă un nivel de vârf în analiză și să descopere detalii de mare finețe în realizarea pieselor studiate.

După doctoratul din România (1968), Dinu Theodorescu și-a luat doctoratul și în Franța (1973), sub conducerea marelui savant Roland Martin, la una din marile școli franceze — École Pratique des Hautes Études —, unde a și ținut cursuri (1970–1977). Și-a continuat cariera fulminantă, devenind membru al Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS) și director emerit al Institut de Recherche sur l’Architecture Antique (IRAA — USR 3155), între 1977–2010.

Din aceste poziții, Dinu Theodorescu a putut să se implice în marile proiecte de cercetare ale școlii franceze, la Grumento și Metaponte (unde a colaborat cu un alt mare nume al arheologiei românești — Dinu Adamesteanu), la Selinunte, Siracusa, Lipari, Punta Tresino, Assisi (unde a lucrat cu marele specialist în arhitectură romană Pierre Gros), la Roma pe Palatin, dar și la Elefterna și Itanos în Creta și Aphrodisias din Caria (Turcia actuală), care a devenit un alt sit de suflet al marelui cercetător.

Însă nicăieri nu și-a lăsat o amprentă mai puternică decât la Poseidonia-Paestum (Campania, Italia) unde, timp de trei decenii, Dinu Theodorescu a colaborat cu echipa marelui savant italian Emanuele Greco, de care l-a legat o mare prietenie. Pe acest sit extraordinar, adevărat manual de arhitectură antică în aer liber, Dinu Theodorescu a contribuit decisiv la planul de realizare a unui atlas al cetății. Eforturile sale s-au materializat în nu mai puțin de patru volume monografice din seria „Poseidonia – Paestum”, dedicate unor monumente fundamentale pentru viața publică a orașului antic, precum curia, agora sau forum-ul.

Lista publicațiilor

Monografii şi sinteze

• Arhitectura arhaică la Histria şi legăturile ei cu bazinul egeean (teză de doctorat). București, 1968.
• Arhitectura în România: perioada anilor 1944–1969 (în colaborare cu G. Ionescu). București, 1969.
• Le Chapiteau ionique grec : essai monographique (teză de doctorat 1974, coord. Roland Martin, 1973). Geneva, 1980.
• Chapiteaux ioniques de la Sicile méridionale. Napoli, 1974.
• Poseidonia – Paestum I. La «Curia» (în colaborare cu E. Greco). Roma, 1980.
• Poseidonia – Paestum II. L’agora (în colaborare cu E. Greco). Roma, 1983.
• Poseidonia – Paestum III. Forum nord (în colaborare cu E. Greco). Roma, 1987.
• Recherches préliminaires sur la frons scaenae du théâtre (în colaborare cu Nathalie de Chaisemartin). Aphrodisias Papers 2: The Theatre, a Sculptor’s Workshop, Philosophers, and Coin-Types. Ann Arbor, 1991.
• Guide archéologique et historique des fouilles et du musée de Poseidonia (în colaborare cu E. Greco). Taranto, 1996.
• Poseidonia – Paestum IV. Forum ouest-sud-est (în colaborare cu E. Greco). Roma, 1999.

Studii şi articole

• Campania de săpături arheologice din 1951. Raport preliminar. SCIV 3, 1952, 231–280.
• L’Edifice romano-byzantin de Callatis. Dacia N.S., 7, 1963, 257–300.
• O acroteră arhaică la Histria. SCIV 15(3), 1964, 369–382.
• Un fragment architectural ceramic, cu ove, la Histria. SCIV 16(1), 1965, 163–168.
• Date noi în legătură cu pătrunderea stilului doric la Histria. SCIV 16(3), 1965, 481–500.
• Trois étapes dans l’évolution du chapiteau dorique à Histria. Dacia N.S., 9, 1965, 147–162.
• Remarques sur la composition et la chronologie du kymation ionique suscitées par quelques exemplaires découverts à Histria. Dacia N.S., 11, 1967, 95–120.
• Un chapiteau ionique de l’époque archaïque tardive et quelques problèmes concernant le style à Histria. Dacia N.S., 12, 1968, 261–304.
• Notes histriennes. RA 1970 (1), 29–48.
• Chapiteaux ioniques de la Sicile méridionale. Cahiers du Centre Jean Bérard 1, 1974, 1–52.
• Remarques préliminaires sur la topographie urbaine de Sélinonte. Kokalos 21, 1975, 108–120.
• Ricerche topografiche nell’area di Selinunte (în colaborare cu Juliette de la Genière). Rendiconti Lincei 34, 1979, 385–395.
• Contributions à l’histoire urbanistique de Sélinonte (în colaborare cu Juliette de la Genière). Kokalos 26–27, 1980, 973–996.
• Nouvelles techniques de relevé, de restitution et d’étude statistique : les sites de Paestum et de Sélinonte ; le développement historique des chapiteaux ioniques. Le Courrier du CNRS (Suppl. au no. 51), 1983, 30–35.
• Il Foro di Paestum (în colaborare cu E. Greco). AION 6, 1983.
• Continuité et discontinuité dans l’utilisation d’un espace public : l’exemple de Poseidonia-Paestum (în colaborare cu E. Greco). În: Architecture et société : de l’archaïsme grec à la fin de la République romaine. Actes du colloque international, Rome, 2–4 décembre 1980. Paris, 1983, 93–104.
• La Terrasse de Punta Tresino Agropoli : campagnes de fouille 1978, 1979 et 1980 (în colaborare cu X. Lafon). MEFRA 97, 1985, 47–134.
• Le Mur nord du Forum d’Assise : ornementation pariétale et spécialisation des espaces (în colaborare cu P. Gros). MEFRA 97, 1985, 879–898.
• Le Temple d’Aphrodite, prolégomènes à une étude de restitution. În: J. de la Genière & K. Erim (eds.), Aphrodisias de Carie. Colloque de l’Université de Lille III, 13 novembre 1985. Paris, 1987, 87–99.
• Recensione a H. Riemann, Recensioni a Poseidonia-Paestum I, Roma 1980, e a Poseidonia-Paestum II, Roma 1983 (în colaborare cu E. Greco). AION 9, 1987, 217–220.
• L’Autel du Forum d’Assise (în colaborare cu P. Gros). MEFRA 99, 1987, 693–710.
• Poseidonia-Paestum : un exemple d’intégration urbaine à l’époque medio-républicaine (în colaborare cu E. Greco). În: Akten des 13. Internationalen Kongresses für klassische Archäologie. Berlin, 1988. Mainz, 1990.
• La Restitution de l’Aphrodision : certitudes et perplexités. În: C. Roueché & K. T. Erim (eds.), Aphrodisias Papers: Recent Work on Architecture and Sculpture. Journal of Roman Archaeology Suppl. Series 1. Ann Arbor, MI, 1990, 49–65.
• La frons scaenae du théâtre d’Aphrodisias : aperçu sur les recherches en cours (în colaborare cu Nathalie de Chaisemartin). RA 1992, 181–187.
• De Ionica Symmetria à Aphrodisias de Carie, quelques réflexions. În: Le Projet de Vitruve. Objet, destinataires et réception du De architectura (Collection de l’École française de Rome, 192). Roma : École française de Rome, 1994, 105–122.
• La Città e il territorio nel IV sec. a. C. (în colaborare cu E. Greco). În: M. Cipriani & F. Longo, I greci in Occidente: Poseidonia e i Lucani (catalogo della mostra, Paestum, 1996). Napoli : Electa, 1996, 184–200.
• Topografia e urbanistica dalla fondazione alla conquista lucana (în colaborare cu E. Greco). În: M. Cipriani & F. Longo, I greci in Occidente: Poseidonia e i Lucani (catalogo della mostra, Paestum, 1996). Napoli : Electa, 1996, 21–36.
• La frons scaenae du théâtre : innovations et particularités à l’époque de Zoïlos. În: C. Roueché & R. Smith (eds.), Aphrodisias Papers 3. Journal of Roman Archaeology Suppl. Series 20. Ann Arbor, MI, 1996, 127–148.
• Chronique. Activités de l’École française de Rome. Section Antiquité. Les activités archéologiques en 1998. Paestum : campagne de fouilles 1998. Secteur de la Porta Marina (în colaborare cu E. Greco şi Agnès Rouveret). MEFRA 111, 1999, 493–503.
• L’agorà : premessa (în colaborare cu E. Greco). În: E. Greco & F. Longo, Paestum: scavi, studi, ricerche. Bilancio di un decennio (1988–1998). Paestum : Pandemos, 2000, 85–90.
• Roland Martin, mon maître. În: E. Greco, Architettura urbanistica societa nel mondo antico. Giornata di studi in ricordo di Roland Martin, Paestum, 21 febbraio 1998. Paestum : Pandemos, 2001.
• À la recherche du « temple des métopes archaïques » du Sele (în colaborare cu Juliette de la Genière). În: O. de Cazanove & J. Scheid (eds.), Sanctuaires et sources de l’Antiquité : les sources documentaires et leurs limites dans la description des lieux de culte. Actes de la table ronde, Collège de France, 30 novembre 2001. Napoli : Centre Jean Bérard, 2003, 97–102.
• Le Bâtiment de scène du théâtre d’Aphrodisias : restitution et étude fonctionnelle de la structure scénique (în colaborare cu Nathalie de Chaisemartin). Pallas 71, 2006, 57–70.
• Le Chapiteau ionique archaïque de Marseille (în colaborare cu H. Tréziny). În: A. Hermary & H. Tréziny, Les Cultes des cités phocéennes. Actes du colloque international, Aix-en-Provence/Marseille, 4–5 juin 1999. Études massaliètes 6, 2008, 135–146.