Despre sit Cetatea Histria
Săpăturile arheologice de la Histria oferă date esențiale despre evoluția urbană, economică și culturală a celei mai vechi colonii grecești de pe teritoriul României.
Cercetările din Sectorul ACS, demarate de o echipă a Universității din București în 2013, folosesc principala metodă a arheologiei – metoda stratigraficăMetoda stratigrafică este principala metodă folosită în arheologie, care folosește investigarea succesiunii straturilor din sol și legătura acestora cu diferitele structuri sau materiale arheologice din interior sau asociate lor pentru a înțelege complexele arheologice investigate. Mai precis, un sit arheologic se aseamănă cu un tort, în care cele mai vechi straturi sunt cele de la bază. Această succesiune stabilește o cronologie relativă (descoperirile din stratul de deasupra sunt mai recente, iar cele din stratul de dedesubt sunt mai vechi) pentru materialele și structurile din fiecare strat. De asemenea, se poate stabili și o cronologie absolută atunci când materialele pot fi datate mai mult sau mai puțin exact – cu ajutorul unor surse scrise sau iconografice (inscripții, monede etc.) pentru perioada istorică, sau cu ajutorul metodelor fizico-chimice (radiocarbon, OSL etc.) pentru preistorie. De asemenea, în Sectorul ACS folosim și o metodă (household archaeology) de interpretare a descoperirilor, prin care urmărim asocierile din interiorul depunerilor arheologice.. Săpăturile au scos la lumină un cartier de perioadă romană târzie (sec. VI-VII d.Hr.), ce cuprinde spații dedicate depozitării de alimente (în vase de provizii de mari dimensiuni — chiupuri sau dolia în latină), sau chiar spații de depozitat și pregătit alimentele — mai precis bucătării sau tabernae. Am identificat și două curți interioare, cu instalații de gestionare a apelor pluviale sau poate și menajere.
O altă descoperire importantă este tăierea unei noi străzi peste locuințe mai vechi dezafectate, care face legătura între două basilici paleocreștine și atestă pentru prima dată implantarea unui plan urban creștin la Histria.
Descoperirile ceramice, monedele, obiectele metalice, dar și resturile faunistice și vegetale ne vorbesc despre viața de zi cu zi a locuitorilor orașului, în special în perioada sec. VI-VII, dar și în perioade mai vechi (perioada greacă sau romană timpurie).